17 November 2010

Dor.Copilărie.Dor.


Ne era dor să ne adunăm de pe drumurile pe care uitaserăm copilăria, să prindem ulițele atât de pline de amintiri de mână și să sărim din adolescența prea curând venită direct în copilăria cea fără de sfârșit, ca un pas de șotron, să privim în gol cum noaptea lucesc stelele, fără să vedem în spatele lor aceeași lume, fără să schimbăm păpușile cu păr blond pe pachete de țigări...ne era dor să privim ca niște orbi în spatele feței de copil un suflet ca o floare de cireș, să ghicim sub haine umerii rotunzi, puțin arși de soare în zilele toride, sub care ne-am fi putut prinde aripi...”Făt-Frumosul așteptat de noi murise de astă toamnă, cu mărăcinii, cu iarba, cu jocurile, cu Ciuf-Ciufulici și copilăria...”(Maidanul cu dragoste)

Nici măcar îngerii nu pot aduce înapoi dorul de fugă în locuri și livezi prin care altădată alergau suflete puerile, dorul de fugit în soare cu părul lung, alergând și el pe vânt în urma noastră, ochii atât de goi și înstrăinați de lume, pe care puteam citi doar copilăria, zâmbetele largi, doar zâmbetele...
Și păpușile? Păpușile le-am uitat, ca pe poveștile pe care alteori le strângeam la piept...

Lorelei.

Baloane de săpun, zâmbete, flori în minte și-n inimă. Toamnă afară, primăvară în suflet...

4 comments:

Monica said...

...cred ca or sa mai fie astfel de trairi...

Lavinia Dance said...

copilaria este o etapa atat de frumoasa, prin care oamenii trec, desi unori uitam de acele clipe nu cred ca exoista vreo persoaan care sa nu se gandeasca c drag la copilarie. Si mie imi este dor, de copilarie...si mie.. dar s-a dus si nu se va mai intoarce...
frumos scris>:D<

. said...

mi-ar place si mie sa fiu iar copil fara nici o grija :)*:

Lorelei said...

Cui nu i-ar placea sa mai fie copil?