Imaginea ta din copilarie

Asta e pentru cineva care sper sa isi aminteasca de mine asa cum eram eu...

Se inaltau pe cer zmeie colorate.Soarele batea cu razele lui prin ferestre.Timpul se scurgea in galeti bleu-marin de umbre stinse.Printre rafturi straine se asternuse de mult timp fire de nisip albicios.In odaie mirosea a praf adormit.Peste palaria veche s-a asternut praful ca un fel de batranete...
Venise vara,era pace,era vacanta.Pe fetele copiilor se asternuse veselia de putin timp.
Pe la geamuri curgeau zilele ca vantul si picura prin tocul usii cu caldura torida.
Cartile au obosit in bibloteca.Papusile,de mult neatinse,inca stau acolo,in rafturi...Dar tot zambesc.Nici nu mai stiu daca prin ochii jucariilor se vede copilaria sau doar culoarea lor albastra...
Cheia din usa abia s-a rasucit.Am ajuns si eu acasa.In camera mea era liniste.Nimeni nu mai intrase acolo de mult,mult timp.Se revarsau in glastre doar fire de praf,si nu flori parfumate ca altadata.
Deodata parca eram alta.Examenele au trecut si camera tocmai mi-a amintit de copilarie.Parca vad un chip incadrat de plete blonde-maronii si putin ondulate sub care se ascundeau sprancene mici si blonde care protejau niste ochi mari,inveliti in sticla maronie...
Nasul,micut si rosu in varf era marginit de doua petale de trandafiri roz-obrajii peste care se asternea zambetul buzelor calde,fara creste de pieptan.
Sub fata luminata de razele gingase ale soarelui statea un gat colorat si atat-restul era acoperit de o patura noua si moale,de un rosu-aprins...
Asa era copilul de odata.Asa eram eu...Iti amntesti?
Pentru o clipa,ceva mi-a oprit privirea in susul oglinzii.Candva abia ajungeam sa-mi vad gatul,caci eram mica,mica de tot....Am vazut atunci aceleasi trasaturi,doar ca acum le priveam altfel:mai mari si mai bine determinate.Am crescut...
In spatele meu se plimba o lacrima de copil.Nu-mi pasa.Am lasat-o sa cada unde vrea ea:pe carti,pe jucarii,pe pat sau pe covor,numai pe oglinda mea sa nu cada,sa ma lase asa,sa vad ceva ce imi aminteste de mine.
M-am privit indelung timp.Atat de mult cat sa-mi dau seama despre toate lucrurile din copilarie.Sau poate m-am inselat.Poate m-am privit doar o clipa si nu am vazut nimic.Am plecat din fata oglinzii si n-am mai intors capul nici cat sa ma vad o clipa.Eram prea mare,deja coditele impletite seara-de-seara nu mai erau deloc...
Astazi nu a fost apus.Mai tii minte?S-a intamplat atunci cand eram copii.Te strangeam de mana.Mai stii ca-ti spuneam ca mi-e frica sa nu fiu inghitita de intunericul noptii?Radeai...Dintr-o data ziua a dat toata lumina sa cuiva strain...Si s-a intunecat dintr-o data.
Patul era gol si rece.Cand ai dormit prima oara la mine ti se parea frumos,caci ploua,si pe geamul meu se vedea perfect cum lacrimile cerului udau padurea toropita de caldura.Luna tacea,ma privea pe mine si ma infiora mai tare cu ochii ei care ma tintuiau drept,printr-o raza.Tu zambeai,iar mie mi-era frica de intuneric...Iti mai aduci aminte ca te-am rugat sa stai cu mine in pat si sa ma tii de mana,dar tu mi-ai zis ca nu se va intampla nimic,si te-ai culcat?Tot in acea noapte am visat urat.Acum mi-aduc aminte si zambesc,eram copii hoinari prin pribegia gandurilor curate...
Dimineata am mancat paine cu gem si am baut ceai.Ti-a placut mult.Parca te vad murdara de dulceata pe nas,zambind etern...Apoi am iesit afara si te-am dus prin padure,caci asa ai vrut.Eram saraca si aveam pantalonii rupti in genunchi,verzi si patati de polen ici-colo...Tu aveai haine curate.Atunci ti-ai rupt pantalonii albi.Eu am plans si mi-i-ai dat mie,i-am cusut si i-am purtat cand am venit cu tine la oras.Mai stii cand mi-ai dat si-o fusta?
Acum imi amintesc ce mult ne imprietenisem din prima clipa.Toata vara veneai cu mine si atat de mult iti placea sa ne plimbam pe deal noi doua,si sa ne udam gleznele in rau.
Curand nu imi mai era frica de intuneric.Iti impleteam cu grija parul in fiecare seara si apoi mi-l legai si mie si ne culcam.Stelele,hotar de visuri ma strangeau in brate mereu.
Iarna nu veneai niciodata caci era foarte frig la mine.Odata am venit la oras.Pentru prima oara cand am dormit iarna la tine.Era atat de cald incat atunci cand m-am intors acasa am simtit ca-mi trebuie caciula in pat.
Dar acum ma mai stii?Eu nu te-am mai vazut demult,dar mi-as dori sa dormi cu mine la tara asa cum faceai odata si sa mancam alune...

Camera e inca goala,noaptea domneste si pustiul.Luna m-a tinut minte si ma priveste iar.Stelele vegheaza inca deasupra mea,si poza ta zambeste de pe noptiera...Te astept...