E o noapte frumoasa...

E o noapte frumoasa.
E o noapte cu stele,in care noi doi,in patul infrigurat de prea multa singuratate precedenta,privim in intuneric.
E o noapte de basm,in care visele noastre,culese din stele cazatoare,se intalnesc intr-unul singur,aproape perfect.La fel de perfect ca si frunza unui tei.
E o noapte frumoasa.
E o noapte in care noi doi vorbim cu soapte neintelese.Vorbim incet...Soaptele noastre,furate din vorbele unui rau,apasatoare,lungi,sticloase...Parca spunem cuvinte abia silabisite,grele,ca niste pietre slefuite cu dintii...
E o noapte in care parfumul meu se impleteste cu parfumul tau si cu parfumul de vechi al odaii...
E o noapte in care,prin cerul ferestrei,prin cerul oval,atat de negru,atat de departe de noi,se vede luna ca un punct ce desparte ziua de noapte si albul de negru.
E o noapte frumoasa.
E o noapte in care picioarele mele,goale,reci,cu degetele lungi cu unghii inrosite cu o oja aproape terminata,se intalnesc cu ale tale:calde,lungi si groase.
E o noapte in care chiar si mainile noastre,reci,ca scoase abia dintre cuburi cu gheata,se intalnesc sub perne si se strang puternic...
E o noapte in care noi doi ne intalnim.
E o noapte frumoasa,o noapte in care sufletul meu coincide cu sufletul tau,devenind un singur suflet...
E o noapte frumoasa,o noapte instelata si rece.