1 January 2010

Poveste fara actiune

Cativa copaci zburda in amurg
Cerului lacrimi calde ii curg
In ceas de vara indepartata,
In ceas de iarna dezghetata...

Afar' nu ninge,e doar ceata
Cand fiecare fulg ar fi un fir de ata,
Dar numai ploua,
O ora, poate doua.

Ar trebui sa fie totul nins
Dar parca cerul e tot mai incins
Si ziua asta-odata s-a aprins
Din feeria noptii,a viselor cuprins...

Si nicio soapta,oricat ar fi de mare
Nu intrazneste sa urce-ncet calare
Spre cer,trezind si luna
Si stele-una cate una.



Si-ar trezi ingerii din somnul lor,
Din somn usor,si somn cu dor
Cu dor de vise si de lumina dulce,
Caci colo'sus e intuneric ce nu vrea sa se culce.

7 comments:

copiluratacit said...

Citindu-ti poezia nu stiu de ce insa am avut sentimentul ca sunt din nou copil si ca cineva imi spune o poveste..multumesc !:*

Lorelei said...

Imi face placere:*

Happy Story said...

Foarte frumoasa poezia :x

Cristina said...

Superb :x

Lorelei said...

Multumesc,Cristina si Happy Story:*

22minutes said...

cand e ziua ta?

Lorelei said...

Pe 8 intr-o luna de primavara,96.aprilie.