În anii aceia, sufletul meu și-a dăltuit pentru totdeauna trăsăturile; și-a măsurat lungimea aripilor sale...
26 February 2010
Ne-am jucat…
Ne-am jucat de-a viata
Cum se joaca visele de-a intunericul
Si gandurile de-a “baba oarba”!
Ne-am jucat de 10 ori de-a semnele zodiacale
Mereu eu eram fecioara si tu sagetatorul!
Ne-am jucat de-a cuvintele
Cum se joaca un scriitor cu silabele
Si un copil cu alfabetul!
Ne-am jucat rolurile
Pe scene de teatru si in cinema
Eram niste papusi de paie ofilite
Cu care se jucau ingerii…
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
9 comments:
Cam mult v-ati jucat...
Viata insasi e o scena...imi plac metaforele folosite de tine...
Cat de frumos.
Din pacate nu toti castigam ...:|>:D<
Va multumesc:*:*
rms,ne-am jucat mult?e bine sa te joci mult.se zice ca omul care se joaca ramane un copil,dar eu nu m-am mai jucat de mult timp cu Barbie!
tasha,multumesc!
Criiiiis,chiar ca nu toti castigam.De obicei,majoritatea pierd,oriunde iar in fata mortii...pierdem toti...
Merci de aprecieri!
Take care>:D<:*
esti minunata :x inocenta si dragalasa. a doua strofa a culminat :D :*
Ne-am jucat rolurile pe scene de teatru si in cinema...chiar suntem niste papusi de paie ofilite, dar cu inima inflorinda...
Fiecare cu strofa lui...Amelie,Falling...multumesc:*
ador felul tau de a scrie
e genial:*
Iti multumesc,Antonela.
Post a Comment