16 May 2011

metalimbajul sinuciderii

spune-mi despre cum e să te sinucizi tandru prin cuvânt
și despre neputința de a șterge urmele-ți din templul sufletului meu

și mai spune-mi dacă noaptea visele dor când timpul prinde conturul
îmbrățișării tale divine

vorbește-mi despre iubire, despre rațiune, despre prejudecată
spune-mi dacă mai are rost să trăiești încătușat
în strânsoarea amintirii sărutului tău

spune-mi cine ești, fluture hoinar
și cum te-ai născut, cum m-am născut, cine sunt...cum o să mor

căci mie mi-e greu să cred că am să învăț să mor vreodată...

Lorelei.

5 comments:

. said...

esti foarte frumoasa :X

Anonymous said...

ce sa-ti mai zic acum?ca e superb?deja stii asta.Si chiar e superb si chiar cred in talentul tau.Poate ar trebui sa evoluezi la proza.:))ca deja incepi sa epuizezi poezia.

29 decembrie said...

vreau si eu par luuung;x

Politik said...

imi place pianul...
traieste pentru
viatza , se merita .

Emmyema said...

>:D<
Frumos/a!