gând

când iubești, devii atât de mic, încât crezi că nu va vedea nimeni cât de mare e sufletul tău...te apropii, în vârsta aceea tânără, de iubirea pe care soarele i-o poartă unui cireș înflorit. atunci simți primăvara pe umerii tăi și în sufletul tău înfloresc piersicii...atunci ești mic, cât o aripă de libelulă care își ia zborul de pe liliacul inimii lui. prinzi luna în palme, și culegi stelele de pe cerul greu... e frumos să iubești, căci trăiești atunci într-o visare mai cumplită decât realitatea, mai plină de delir decât copilăria...

Lorelei.