Jurnalul unei scriitoare - Zile...

Cand sufletul cade,noi suntem,totusi,nemuritori...

Azi ne-a cazut sufletul pe pamant...

Si l-am lasat acolo...Nici tu,nici eu nu m-am ostenit prea tare sa il ridic.

Am dormit la pranz,de dorul tau...Sufletul tau langa patul meu...Sufletul meu langa scrisorile tale...Amandoua pe jos,m-am culcat fara ele.

Si cand m-am trezit,am inceput sa scriu poeme...Era abia o inserata senina,cand de fapt trebuia sa asteptam.Sufletele noastre tot pe jos au ramas,le vedeam umbra...Si nu-mi pasa deloc,era mai bine...

Poemele tale,langa patul meu...Poemele mele,langa scrisorile tale.Toate peste suflete...

Mi-am amintit de calatoria noastra din barca de hartie...De acolo ne aruncaseram tristetile peste bord(s-au udat si s-au imprastiat,probabil nici nu mai exista...).Si ne-am cumparat sufletele astea noi din America,de la un magazin de minuni.Am zburat inapoi cu un avion de carton...

Numele meu iti spune ceva?

"Daca plang in ceruri stele,plang in iarba viorele..."

Pe vremea asta,acum mult timp,am primit numele asta...Mi l-a pus un inger...Si eu am devenit inger...Inger cu nume de floare...

Numele tau incrancenat in mirosul camerei mele...

Numele tau langa patul meu...Numele meu langa scrisorile tale...

"Lorelei..."

Sufletul meu cu nume de floare mi-a cazut pe jos.Si al tau a cazut...Si-am fost doua suflete cazute astazi...Unul cu nume de floare,altul cu nume de joc...

Astazi sufletul mi-a iesit dintr-o carte...

Cate se vor intampla de 8 aprilie!