21 November 2009

Am ramas....De ce?



Si eu am plans.Am plans cand pentru prima oara am simtit ca ceva se rupe din mine,odata cu plecarea atat de timpurie a Verii.Trupul si sufletul meu s-au stins din inceputul unui mare cantec.Am ramas inchisa,intr-o toamna saraca,care m-a privit cu superioritate.I-am slujit infirma,am sperat totusi intr-o intoarcere a Verii,m-am temut de strigatul Toamnei si am plans.Atunci,pentru prima data,m-am simtit abandonata.
M-am simtit nespus de singura.
M-am simtit singura pentru ca mi-am pierdut cel mai de pret prieten.Am pierdut vara.Mi-a furat inima,odata cu plecarea ei.Mi-a furat si o parte din suflet.Am asteptat,am asteptat cu multa durere sa se intoarca,sa ma ia cu ea in neant...
Am avut o cumplita lovire cand a plecat.Ba mai mult,am inceput sa sufar necontrolat.N-am mai zambit,mi-a fost dor,dar un dor cum n-am mai avut niciodata...
M-am simtit,pentru prima data in viata mea,singura.M-am simtit schilodita de plecarea ei infantila,fara sa isi ia "ramas bun!"...M-am simtit stingherita cumva...Am avut,pentru ultimele clipe din viata,ganduri puerile...Vara mi-a furat copilarie,fara sa ii pese ca o voi pierde pentru totdeauna...
Pamantul ei mi-a lasat insa amintiri.
Dar Toamna s-a razbunat.N-am iubit-o niciodata,decat acum,obligata fiind sa iubesc luna aceasta.Ma obsedeaza...
As trai,intr-o dorinta incrancenata,intr-un fluture de noapte.Dar Toamna mi-i i-a luat,si am incercat in neputinta sa ii iau inapoi,dar i-a omorat nemiloasa.
Am incercat sa ma agat de haina Verii,dar ea a plecat.M-a lasat pribeaga prin noiembrie.

16 comments:

Anonymous said...

dap.... scri frumos ... continua asa , te-ai gandit sa faci cariera din asta ? oricum imi place stilul tau .

Anonymous said...

Nu stiu cat adevar si fictiune se gasesc in acest articol, insa este superb , trist, dar profund... Bravo!:*

Anonymous said...

iti multumesc de comm:D

Anonymous said...

si ms pt locul din blogroll

Anonymous said...

chiar pe blogul tau ma uitam cand am primit mail-ul de confirmare ca ma un comm:)):)) ce tare:P

Adela said...

Ca raspuns:
1)Stiu,n-am mai avut ocazia sa ma uit pe la bloguri.Internetul o lua razna.
2)..tu ce mai faci?
3)sa ma tii la curent.Eu dau teza pe 3 dec..
4).lalalaa..
5)ok,dar nu promit nimic.
6)eu,incerc sa traiesc.Nimic nou.
7)Nu stiu,dar oricum nu cred ca cineva chiar mai poate schimba tara asta.
8)Mie-mi spui?Nici nu mai am timp sa scriu.:(
9)Cui nu ii e somn..
10)ca incheiere,eu iti spun ca postarea ta e ca de obicei brilianta:*

Anonymous said...

Nu stiu unde incape atata talent in tine!Ma impresionezi de fiecare data :D si ma bucur ca macar unii din bloggeri nu scriu tampenii sau lucruri copiate !

Lorelei said...

1.merci "anonim".stiu cine esti,dar tot merci...
2.merci,roxx..trist,trist,asa simt...
3,4.ina,merci si tie...cu placere ptr locul din blogroll:)
5.daca esti"ina ma numesc"....ma rog,e totuna...tare faza...
6.merci ptr tot ce ai zis..:))esti o scumpa:*
7.merci,zapa:)

Anilei said...

Singura, fiindca natura m-a parasit, izgonindu-ma din frumusetea sa, care, asta-vara, mi-a umplut sufletul de veselie, de iubire, de sperante...Ce i-am facut, oare, de nu-i mai pasa de mine, de inima mea ratacita, care cauta caldura verii! M-a parasit si pe mine, ne-a parasit pe toti, vara, cu nerusinare...

Lola. said...

tu,copila,esti un geniu.un geniu mic si nebun >:D< :*

Lorelei said...

lolaa...i love you.nu ma intreba de ce,ca nu stiu sa iti zic,mai ales ca singurul mod prin care te cunosc este blogul...apropo...imi dai si mie id-ul tau?:*I LOVE YOU!:X
Merci si anilei...:)..vara...

Lola. said...

mm...da :-?? metal.mist@yahoo.com

. said...

superb! atata emotie si extrem de profund. ca de obicei beyond impresionant :D >:D<

Lorelei said...

multumesc celor doua carora nu am apucat sa le multumesc inainte:lola si kriss...deci,multumesc!

Anonymous said...

fain:X

Prometeu said...

dar toamna,toamna-i o minune..cum?toamna e cea mai superba.o sa ajungi sa iubesti fiecare anotimp,anul acesta am reusit sa iubesc fiecare anotimp,m-am indragostit de fiecare luna,am trait fiecare clipa.Esti si suntem inca copii..