8 November 2010

Mi-era dor să îţi aduc, din necuprinsuri, mâna în palma mea, şi să îţi aşez cu blândeţe privirea pe căpruii mei... Mi-era dor să te culeg din nu mai ştiu ce poveşti, să te adun momente în şir şi să stăm de vorbă cu necuvinte, cu priviri, cu şoapte zâmbind...
Mi-era dor să îmi ridic sufletul, să mi-l priveşti prin pupilă cum încearcă să iasă...
Afară cad frunzele, cad amintirile înnodate cu zâmbete, cad cerurile, lumile...Noi iubim..
Dar toamna?...

I'm so happy, just like a sunny morning of autumn.

Pe cuvânt că am aripi.
Lorelei.

3 comments:

Diana said...

am citit cu plăcere.

diana

Anonymous said...

e extrem de placut sa plutesti pe o barcade bucurie ... si sa te imbibi si tu cu seva ei ...

Monica said...

hmmmm ia uite aici ce fericire, zambet si bucurei:)


frumos:)