28 November 2010

Desen 22.


cândva
visam să ne naștem iarna
ca niște îngeri,
și ne puneam pe gene
câteva secunde de ger,
câteva secunde de singurătate,
pene de zăpadă,
și cu cizmele
în picioare
începeam să zburăm așteptând
să apărem sub cer
cu zâmbetul vânăt, înfrigurat.

învățasem
să ne naștem, deci,
iarnă de iarnă,
pe o zăpadă impecabilă
și albă, cu ochii noștri negri,
cu părul mirosind mai de grabă
a soare, decât a frig
cu mânuși în mâini
după ce lăsam în urmă
toamne reci
cocori zburând,
suflete țipând.

o să ne naștem
și iarna asta
visând la zboruri albe
cu cizme în picioare,
scriind poeme,
foarte reci de altfel.
hai să ne înstrăinăm de lume
te rog, să facem îngeri
de zăpadă liniștiți
la lumina felinarelor
gustând câte puțin din
albul zăpezii.

Lorelei.

3 comments:

anilei said...

pentru mine,iarna vine dupa teze...si-abia astept sa vina!Pacat doar ca vacanta de iarna tine doar 2 saptamani, de care trebuie sa profit la maxim si sa pretuiesc fiecare ora....abia astept sa impodobesc bradul!!
Si, nu cred ca va fi prea usor, la cum trece timpul in ultimul timp...A trecut aproape un semestru de scoala si...cand?
referitor la "desen 22", consider ca sunt exprimate confesiv,printr-un limbaj plastic, neasteptat, stari de spirit, trairi poetice in mod direct...abia astept sa scapam de teze:*

emmyema said...

:X:)...

clopotel said...

frumos desen al imaginatiei :*