Nu știu, nu-nțeleg, nu mă tem,
Sorb clipe din timp încercând,
Toamna e pentru noi un post-mortem,
Noi trăim, dar trăim tot murind...
Și lumea e jocul din noi,
Iubirea-i parfum de lalele,
Iubirea e-n noi, amândoi...
Căci soarele e doar un cântec,
Căci luna e-a mea, eu sunt ea,
Tu ești ori blestem, ori descântec,
Îmi blestemi repetat inima...
Căci tu ești lumina din mine,
Tu ești gândul meu orișicând
Eul meu de-acum ți-aparține,
Iubite, de mine flămând...
Căci tu mă ucizi din privire,
Și tu îmi dai viața-napoi,
Și tu îmi dai viața-napoi,
A destinului nepotrivire,
Ne iubim, ne urâm amândoi.
Nu știu, nu-nțeleg, nu mă tem,
Sorb clipe din timp încercând,
Toamna e pentru noi un post-mortem,
Noi trăim, dar trăim tot murind...
Lorelei.
4 comments:
"iubire-ai parfum de lalele"..cat mi-a placut...dar totul mi-a placut..am sa plec pana la urmatorul vers..
frumoase versuri:)
:)murim continuu...Frumos:X:*
toamna e un post-mortem...frumos...
Post a Comment