28 June 2010

Nemărginire...

Adesea,spintec sărutânt fericirea,
Sărut nemărginitul,îţi sărut neiubirea...
Îţi sărut necuvintele...
Acum te las,îngeraş,nu mai ai nevoie!...
Sărut timpul,sărut cerul dintre noi
Îmi sărut steaua şi luna
Şi le prefac în vânt albăstrui...
Sărut lumina,sărut necuvintele tale
Sărut parfumul tău care mi s-a uscat pe piele...
Sărut de-adio chipul tău,
Sărut în palme aripi de fluture,
Zâmbet îngeresc...
Sărut priviri arse de lacrimi,
Şi îmi sărut în suflet nebunescul meu!
Era al meu...Dar tu,cu neiubirea ta vulgară
Stinsă parcă în ţigări subţiri,
Mi-ai furat,odată cu inima şi o parte de suflet
Nebunescul meu...absurdul!
Îngeraş fără aripi...cu suflet ars
De iubirea ta sihastră,mincinoasă...
Ai ajuns un îngeraş la mini-jupe,cu decolteu adânc
Şi totodată,fără aripi...
Sărut de-adio chipul tău!
Şi sărut marea,nemărginitul meu albastru,
Pe care ai încercat să-l bagi într-un borcan şi să-l furi
Dar n-ai putut,era prea mare pentru tine,neiubire!
De ce te minţi pe tine?
Du-te,îngeraş,acolo...în locul tău...
Eu o s-ajung în cer,cu aripile mele!...
Cu ruj pe buze,rimel,nimicuri de fată,
Dar fără fond de ten şi mască de bal.
Sărut de-adio chipul tău,
Nemărginire...

Lorelei.

4 comments:

Monica said...

copile esti geniala:)
transpui atat de bine starile tale in versuri:):*

Dragos-Andrei Preutescu said...

Si totusi, acest sarut pe care il evoci, in tot ceea ce gandesti, transforma absolut orice in altceva.Sarutl poate fi antidotul...sau....

Ameli said...

Minunat....

Bogdan said...

explozie de culori si de inocenta dintr-un suflet prea alb intr-o lume atat de murdara... poate ca cu inca o floare si inca o floare... si inca o floare se va face candva primarara si pe la noi la Romania ! keep up the goodies ;)