18 June 2010

Zbor înalt


Se lăsase miezul nopții între stele,prin vânt albăstrui
Și tu mi-ai apărut iar la mine în prag,clandestin,
Cu tot cu fericirile,iubirile și amăgirile tale.
Te-am primit și ți-am furat zâmbetul o clipă
Și mi l-am lipit peste buzele mele
Cu scoth,exact ca în zilele în care
Îmi puneam fericirea pe față ca șablon.
Tu rămăsesei puțin mai trist,și din cauza asta
M-ai așteptat toată noaptea să ți-l dau înapoi.
Mi-am desfătat obrajii în palmele tale,
Mi-am desfăcut aripile și m-am dus
În noapte,și am sculptat bustul fericirii noastre.
Și tu încă mai așteptai să-ți dau zâmbetul înapoi.
Am stat amândoi și am dospit amintirea
Și-am gustat-o câte puțin până ne-am amintit
De marea noastră dragoste imposibilă...
Ți-am pus sufletul în ramă și acum
Ai ajuns penibil,fără suflet și zâmbet în tine...
Apoi ți-am cântat suferința la pian
Și am cerut timpului să te mai lase la mine
Dar n-am mai știut cum să-i vorbesc frumos
Și astfel mi s-a nins dimineața mai întâi pe balcon,
Apoi pe fruntea ta surâzătoare,apoi pe buze
Și ni s-a coborât în suflet.Și ai plecat.
În treacăt ți-am înapoiat zâmbetul și am rămas goală.
Ai fi fost singura mea iubire,dacă ai mai fi rămas o zi...
Niciodată n-am știut cum și când o să-mi întâlnesc
Iubirea adevărată.De ce nu e viața izvor de iubire și fericire?...
Iubirea e doar ideal...fericirea-zbor înalt...
Sufletul tău mi-e numai o dorință pătrată și verde...
Dar îmi pot eu,oare,hrăni sufletul numai cu atât?

Lorelei.


Amintiri de departe...

Si...eu:)

10 comments:

Ameli said...

Pentru zbor trebuie sa ai aripi dar si visator sa fi!Frumos...

Cine sunt eu?! said...

mie imi place cum se sfarseste...
"Dar îmi pot eu,oare,hrăni sufletul numai cu atât?"
eu una incerc si nu pot... :|

Lorelei said...

Ameli...Poti sa fii visator si sa ai aripi...degeaba daca nu ai invatat inca sa zbori!!!
Cine sunte eu?!,nu stiu ce sa zic...eu nu pot...sau as putea poate daca as vrea..dar nu vreau,intotdeauna vreau mai mult...

anilei said...

Lorelei, tu ai foarte mult noroc !
Ca sa-nveti sa zbori, nu trebuie sa stii matematica, fizica,sa stai cu ornitorinca, cu deluloasa etc...
Trebuie sa stii sa visezi. Si-n vise nu-ti trebuie echilibru. Asta-i norocul! Trebuie doar sa"visezi enorm, colorat in dementa" (parca asa era?!)
Amintirile de departe, sunt de demult! Atat de demult! Parca n-au fost...asa s-au sfarsit:((

Lorelei said...

Da...sa "visez enorm,colorat in dementa".Dar Gabico,trebuie sa invat!Mi-am propus sa invat sa zbor vara asta si...sa uit de ornitorinca...mi-am propus sa visez enorm,colorat in dementa mai mult ca oricand...sa ma apropii de visul meu cel mai mare:sa devin o scriitoare si...Vara asta,Gabico...vara asta...

Monica Olteanu said...

e genial finalul:)

si e faina noua tema:X

rms said...

imi place mult poza :)

Virtualkid said...

"Amintiri de departe..." sunt fabuloase din punct de vedere al conpozitiei imaginii. Felicitari!

Ruox said...

Nu pot spune decat : SUPERB !!!...BRAVO !

Lorelei said...

Va multumesc frumos tuturor...pentru toate;)