frică

deodată mi-e frică de viață

și privesc cum

visul meu își ia bocancii

și aleargă prin bălți

lăsând

urmele tale

și brusc

moartea nu mă mai sperie

o privesc

stând la colțul blocului

fumând

aș fi vrut să îi cer o țigară

ce e nemurirea?

e cumpăna dintre

sfârșitul unei vieți

și începutul eternului

în care

te pierzi de moarte

cu stelele urlând

în spate

mi-e frică de mine

de sentimentul meu

de viață

Lorelei.