15 July 2010

Delir de dor

Te-a căutat sfioasă o lumină
Din templul sufletului meu
Împleticindu-se în lună plină
Te-a căutat până în sufletul tău
În necuprinsul meu,
În infinitul tău...

Poate mi-a fost puţin cam dor
Zburând în amintiri portocalii
De tine iar să învăţ să mor
Între zâmbetele tale purpurii
Între stelele mele argintii
Între sufletele noastre aurii...

Mi te imaginasem a fi o zeiţă între stele
Cu temple-nalte,cu trăsuri şi cai...
Dar erai doar o străfulgerare a inimii mele
Erai doar un simplu cântec de nai
Eram doar o şoaptă,rugând să mai stai
Erai doar un strigăt,şi-n noapte plecai...

De dorul nostru,îngeri mureau în tăcere
Imperfect,sfâşietor,într-un mormânt
În mintea mea,o nesfârşită durere,
Când sufletul abia mi-era un galben cânt
Când îngerii rosteau dorul într-un cor sfânt
Când tu erai departe şi umbra ta-un vânt...

La malul mării albastre,
Pe plaje fumurii
Ţi-au stat vorbe sihastre
În fluturi argintii
În glasuri străvezii
În desene liliachii...

Lorelei.

(You could be happy,know you are...)

Pentru că ţi-am dat ţie totul.



5 comments:

raza de soare said...

"Mi te imaginasem a fi o zeiţă între stele
Cu temple-nalte,cu trăsuri şi cai...
Dar erai doar o străfulgerare a inimii mele
Erai doar un simplu cântec de nai
Eram doar o şoaptă,rugând să mai stai
Erai doar un strigăt,şi-n noapte plecai..."

cateodata realitatea nu e tocmai ce ne imaginam, dar poate fi si mai frumoasa...

Delilah said...

poezia ta m-a dus cu gandul la Cenusareasa.nu stiu de ce. m-am gandit la o printesa imbracata intr-o rochie de epoca aurie care dispare in noapte.si niste coloane de marmura grecesti.
mi-a placut f mult:X >:D<

Ruox said...

"Când îngerii rosteau dorul într-un cor sfânt
Când tu erai departe şi umbra ta-un vânt..."


dorul are o putere de neimaginat asupra noastra,uneori ne poate distruge, iar alteori ne face sa iubim si mai mult.

Ameli said...

Marea...Minunata postare!

Kriss said...

versurile mi-au proiectat in minte o melodie de vals. suave si frumoase. "De tine iar să învăţ să mor" :X