25 July 2010

Si eu la fel...

Mă doare o secundă în coasta dreaptă
Şi o literă mă doare în suflet...
Mă doare şi gândul...
Da...atunci,ne-am împreunat mâinile,
Acum,ne împreunăm
Privirile...
Le încrucişăm în doruri albastre...
Ce e cu mine?Ce e cu tine?
Ce e cu noi?...
Mai stii şi tu...?
Era după o oră de biologie...
Ce ne-a apucat?
Amintirea...poate...sufletul de mână...
Eu...te-am încăput în zâmbet...
Tu...m-ai încăput în cana cu ceai...
Doar timpul îmi mai curge prin vene
Şi numele tău,incandescent,pe buze...
Ce s-a întâmplat?
Cine a sugrumat cuvintele
Cine s-a jucat cu ploaia de îngeri
Între noi?...
Cine a tăcut întâi,
Cine a învăţat întâi să numere ploile
Din doi în doi?...
Ascultă-mă şi lasă-mă
Să mă încrunt de frică,să strig!...
Ce-am făcut?M-ai uitat?Te-am uitat?
Ne-am uitat?...
Poate nu...categoric,nu...
Desigur,acum,te vei gândi o clipă la ce a fost
Eu...mă voi gândi
Tot în acea clipă
La noi...
Spune-mi...Mai crezi?
Spune-mi...ai de gând,a doua viaţă,
Să te mai joci cu mine
De-a nebunia şi perfectul
În labirintul pe care,altădată,
Ni-l construisem pur şi simplu
Cu mâinile astea
Aşa de murdare
De dragostea noastra?...
Da...am tăcut!

Lorelei.

2 comments:

dreamy eyes said...

poate mai crede,cine stie?

emmyema said...

sau poate n-a stiut...