11 November 2010

Întâmplare

M-am urcat pe stânci
atingându-mă de tăcerile de ceață
din templul sufletului meu,
ca să ajung mai aproape
să văd mai bine
cum dorm îngerii la ora 4 p.m.
Mirosea a aripă dospită de soare,
probabil vreun înger căzuse
de pe cerul lui,

și, Doamne, mă simțeam atât de aproape
de privirile angelice
încât mi-era teamă să nu mă vadă
careva
și mă ascundeam după retină
cu mâinile la ochi
să nu cumva, vreun înger,
stând cuminte și privind de la balcon
să mă vadă
strâpungând lumina
cu întunericul meu.

Lorelei.

”Strigam de acolo, din pragul dintre viață și moarte, spre depărtări și înălțimi, puternic, cu palmele la gură și ochii crânceni:
-Unde e Dumnezeu? Îl caut pe Dumnezeu...”(Maidanul cu dragoste- G.M.Zamfirescu)

3 comments:

. said...

Ce frumos stii sa-ti exteriorizezi sentimentele:*

Monica said...

o sa fie multe asemenea strigate spre Dumnezeu, cu timpul...

Esther said...

depinde de tine daca vrei sau nu sa-L auzi...:)