21 October 2010

I'm a cigarette.

Am chemat iubirile la o cafea amară
Într-o seară cam ciudată de octombrie,
Dar și-au uitat țigările acasă,
Și, neavând nici vreun trabuc sau altceva
Au început să fumeze din mine
Și așa, mă chinuia dorul, sufletul, gândul,
Timpul mă sorbea clipă de clipă,
Noaptea, lumină de lumină.

Dar nici după ce iubirile m-au fumat de tot,
Tu n-ai venit să mă stingi
Probabil într-un pahar cu apă din care ai băut,
Ci tu, scumpul meu,
M-ai călcat în picioare.

Lorelei.

Mi-au crescut aripile înapoi. Tu mi-ai dospit singur în suflet.

4 comments:

Lavinia said...

foarte frumoase versuri, imi place foarte mult ideea pe care ai avut-o, felicitari !

Criiiiis. said...

Nu incetezi sa ma uimesti. Felicitari >:D<

kid4ever said...

foarte interesanta poza....si versurile sunt speciale si originale...mi-a placut :*

kid4ever said...

scuze..am gresit postarea ;)) versurile tare incep vesele si se termina un pic trist, dar poate asta le da farmecul :)