Mi-era greu să-mi desfac eul
De de universul pe care se lipise,
Rotunjisem incertul
În buchetul de stele și vise.
Apăreau deasupra mării amintirile
Ne-am dus și noi ca fluturii nicăieri
Am călcat uniformul, drogurile,
Și-am căzut în cer, ca îngeri efemeri.
Ne-am nins apoi ca două flori de nufăr
Am furat iubirea de pe altă planetă
Și-am pus-o pe inimă-n cufăr
Ca un sunet de magie, ca o sonetă.
Atunci pusesem prietenia în amforă
Cuvântul îl găseam transfinit
Repetam efemerul ca o diaforă
Și infinitul îl ascultam la infinit.
Lorelei.
2 comments:
foarte dragut.
ce par frumos ai:)
LA MULTI ANI!:*
Post a Comment