7 January 2011

Din dor

Ţi-ai uitat sărutul pe buzele mele
Când m-ai otrăvit cu tine,
Ţi-ai uitat iarna în sufletul meu
Când m-ai dezbrăcat de aripi.
Absurdul mi l-ai pus în priviri
Şi-am orbit de lumina lui
Şi mi-ai lăsat scrijelit pe inimă
Cuvântul care-mi semăna a dor.
Ţi-ai uitat glasul în mintea mea
Când ai plecat cu primul tren din gară,
Ţi-ai uitat lumina în privirea mea
Când te-ai dezgolit de nemurire.
M-ai agăţat în cuiul cerului
Şi-atunci am stins soarele cu răsuflarea
Dar eram podul peste stele
Pe care ai trecut încercând s-atingi Luna.
Ţi-ai uitat zâmbetul, îngerule,
Pe chipul meu palid cu priviri neuniforme,
Mi-e inima o cutie încuiată cu lacăt
În care ţi-ai uitat iubirea,
Cu cheile aruncate.

3 comments:

Unknown said...

:x lovely

Ana Gabriela said...

Cand m-ai otravit cu tine...

dulce otrava

. said...

:*frumos