M-am aruncat în jocul tău nebun,
În iubirea ta cristalină,
În absurdul tău turcoaz, în inima ta.
M-am aruncat și am bătut continuu din aripi,
În lumea ta.
Cât de mult te-am iubit!...
M-am aruncat peste sufletul tău
De pe o stâncă înaltă,
Mi-am dat drumul să cad pe genele tale
Care-ți ascund surâsul ochilor celești.
M-am aruncat din iubire
Pe niște buze sărate, cu gust de mare,
Cu miros de plajă, și am ajuns
Pe obrazul tău atât de drag...
Mi-am dat drumul de pe bucata mea de cer
Pe care m-am născut demult
Ca să ajung doar să-ți mai văd odată
Chipul...
Lorelei.
1 comment:
Nici nu mai e nevoie de cuvinte....prea superb....imi place mult de tot stilul tau
Post a Comment