7 September 2010

Măsurat. (alb-negru)



De 1,4 necuvinte.
De 14 primăveri.
De 140 de strângeri de mână.
De 1.400 de speranțe.
De 14.000 de vise.
De 140.000 de ori te-aș strânge vibrant în brațe.
De 1.400.000 de ori ți-aș spune ”te iubesc”.
Din infinit spre infinime te-aș păstra tatuată pe sufletul meu plin de pistruii acordurilor nemăsurate de chitară.
Lorelei.

8 comments:

Iulia said...

;x

Iulia said...

;x

Duduşღ said...

Atat de magnific.;x. Si pozele sunt minunate.:x

Kriss said...

esti o floare blanda si totusi atat de puternica in sentimente, incat razbesti prin orice anotimp. :x btw sunt fan poze black and white, iar ale tal sunt super :D

Flyerboy said...

Superbe cuvinte ..cat despre fotografii....a 5-a ..o ador

Ameli said...

Oare iti aduci aminte o singura data, de o noapte cand ne leganam sufletele,printrun telefon.Imi doresc sa nu uiti ce ai zis atunci,eu nu voi spune nimic,tac...,desi ma simt tradata.Oricum Lorelei,te iubesc asa cum esti tu,uneori atat de vioaie si zambitoare,alteori vicleana,nu conteaza asta,tot ingerul meu ramai!Foarte frumoasa postarea:X!

•ÐεuтSićą•ღ☻ said...

Ahh :">
Foarte frumos scri :D
Si..pozele...sunt foarte reusite:x!

buffy said...

superb...tot a 5-a poza m-a impresionat si pe mine cel mai mult...:)