2 September 2010

Simple thing.

Obișnuiesc să ascult cum se sparge ploaia de geam, să privesc cum descoasem apusul cu un ac subțire, să înțeleg de ce plutesc prin acorduri imperfecte de toamnă, fără să-mi dau seama că tu te ascunzi în spatele fiecărei amintiri pe care mi-o acordezi în tăcere, făcându-i loc între gândurile mele înaripate...
Deseori, te iubesc.

Așa arătam înainte să te cunosc.


















Și așa arătam după ce ți-am lipit dragostea pe inima mea...piatra mea șlefuită...


3 comments:

Monica said...

ce frumos ai scris:)
sa intelegem ca te-ai indragostit?:P

Anonymous said...

deci te-ai metamorfozat intr-un fluture superb:X prin iubire..
foarte frumos :)

. said...

frumos pictezi la inceput de toamna ruginie ....